Viorel Morariu, fost jucător și fost președinte al Federației Române de Rugby, a încetat din viață, marți dimineața, la vârsta de 85 de ani, se arată într-un comunicat al FR Rugby remis MEDIAFAX.
„Federația Română de Rugby își exprimă regretul față de dispariția acestuia și este alături de familia îndurerată”, se arată în comunicatul Federației.
Viorel Morariu, care ocupa funcția de președinte onorific al FRR, a primit numeroase distincții de-a lungul carierei, iar meritele i-au fost recunoscute și apreciate de Rugby Europe și World Rugby.
„Este o pierdere uriașă pentru rugby, suntem profund îndurerați de vestea pe care am primit-o în această dimineață. Părintele spiritual al rugby-ului românesc, care a rămas implicat activ în creșterea și dezvoltarea acestui fenomen atât pe terenul de joc, cât și în afara acestuia, Viorel Morariu lasă un gol insurmontabil în sportul românesc și internațional. Suntem în doliu, este greu să găsim cuvintele care să definească tot ce a făcut pentru rugby, dedicația și pasunea pe care le-a pus în fiecare discuție și sfat pe care ni l-a oferit, viața închinată acestui sport”, a declarat actualul președinte al Federației Române de Rugby, Alin Petrache.
În semn de omagiu, Federația Română de Rugby a decis ca la toate finalele programate în sâmbătă și duminică, 27 și 28 mai, în Divizia A și SuperLiga CEC Bank, să se țină un moment de reculegere.
Fost căpitan al echipei naționale, pentru care a jucat 14 ani, Morariu a fost antrenor al echipei României, după care a fost cooptat în forurile internaționale, unde a ocupat diferite funcții de conducere.
De profesie inginer – a absolvit Institutul de Căi Ferate – Construcții – Morariu a debutat pentru România la doar 20 de ani. A jucat de 37 de ori în tricoul naționalei, între 1950 și 1964. România a pierdut o singură dată în 14 meciuri în care a fost căpitan.
Morariu a făcut parte din selecționata regională care a participat la turneele internaționale din Anglia și Țara Galilor în 1955 și 1956, reușind să înscrie împotriva echipelor Swansea, Harlequins și Gloucester.
De-a lungul carierei, atât ca jucător, cât și ca antrenor, a evoluat la un singur club, RC Locomotiva Grivița Roșie – devenit RC Grivița Roșie si apoi RC Grivița -, cu care a reușit să câștige 10 Campionate Naționale și patru Cupe ale României, mai mult reușind să câștige și Cupa Campionilor Europeni, după ce a învins Stade Montois (Mont-de-Marsan) cu 10-0, în 1964.
Sub conducerea sa, România a câștigat cinci dintre cele 10 meciuri disputate între 1965 și 1967. În 1977 a devenit manager al echipei naționale și a condus România în primele sale turnee internaționale, în Anglia și Țara Galilor în 1978, Țara Galilor în 1979, Irlanda și Anglia în 1980, Scoția în 1981, Anglia în 1984-1985 și Noua Zeelandă în 1991.
Viorel Morariu a fost întâi vicepreședinte al Federației Române de Rugby între 1973 și 1987, când a fost retras din funcție de regimul comunist, odată cu căderea acestuia revenind în funcția de președinte între 1990 și 1998, după care a rămas președinte onorific al forului de specialitate. În 1990, a fost ales vicepreședinte al FIRA-AER (responsabil cu problemele de dezvoltare și pregătire sportivă), poziție pe care a ocupat-o timp de 14 ani, după care și-a păstrat doar statutul onorific. Ca membru în consiliul International Rugby Board, între 1995-1999, Morariu a continuat să supravegheze dezvoltarea jocului în rândul națiunilor afiliate la FIRA-AER.
Pasiunea lui Viorel Morariu pentru sport s-a transmis și fiului său, Octavian, care i-a urmat exemplul și a devenit jucător internațional de linia a treia. Fost președinte al Federației Române de Rugby și al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Octavian Morariu este în prezent președintele Rugby Europe, forul care conduce rugbyul european.
Mediafax
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER